Cel mai iubit fotbalist argentinian în Pitești nu e Messi, ci Bazzi: ”Am avut patru ani extraordinari la FC Argeș”

Poate cel mai îndrăgit jucător străin din istoria clubului FC Argeș, argentinianul Elias Ivan Bazzi a rămas vultur alb-violet și la 10 ani de la plecarea din Trivale. Bazzi a intrat la sufletul fanilor piteșteni datorită spiritului de luptător tipic sud-american, care rar se găsește la un fotbalist român. A făcut junioratul la cea mai titrată echipă din Argentina, Boca Juniors, dar nu a apucat să joace foarte mult în campionatul pumelor, fiindcă a venit în România, mai întâi la FC Național, apoi la FC Argeș și cu apariții episodice la Dinamo și U Cluj.

Ajuns la vârsta de 38 de ani, Elias Bazzi vrea să apuce pe calea antrenoratului și a luat-o de jos, ca orice alt tehnician, cu o grupă de copii. La aproape 10 ani de la despărțirea de Liga 1, Bazzi încă vorbește foarte bine românește și a fost extrem de bucuros să își aducă aminte pentru noi de perioada petrecută la FC Argeș.

– Ce faci în prezent, după ce te-ai retras din activitatea fotbalistică?
Sunt antrenor la echipa de copii şi juniori Club Deportivo y Cultural Arroyito din Cordoba, orașul meu. Avem la dispoziţie trei terenuri sintetice pentru a ne desfăşura activitatea.

– Cum a fost perioada petrecută în fotbalul românesc?
Pot spune că a fost cea mai frumoasă din cariera mea, am evoluat şapte ani în România, o perioadă importantă din viaţa mea, a fost bine.

– Dar la FC Argeş ?
Cel mai frumos a fost la FC Argeş, am jucat pentru clubul piteștean patru ani, am prins vremuri foarte bune, dar am prins şi un an greu. Am rămas prieten cu toţi cei de acolo, ăsta e cel mai important lucru.

– Cu cine mai ţii legătura de la echipa din Trivale?
Mai vorbesc în prezent cu Adi Dulcea, Tameş, Ionuţ Badea, Mircea Stan, Valentin Coca, cu Dodel (n.r. – Cristi Tănase) cu aproape toţi cei care au făcut parte din echipa ce juca pentru FC Arges în 2007-2009. Am avut un grup frumos, foarte tare, consider eu. Chiar avem un grup de Whatsapp, cei din perioada aia, așa ținem mereu legătura. Am avut patru ani extraordinari la FC Argeș!

– Care e cea mai frumoasă amintire din perioada petrecută la FC Argeș?
Toată perioada a fost frumoasă, când am promovat am bătut recordul de puncte, dar cu siguranţă perioada de după promovare e cea mai frumoasă amintire, am dat şi golul egalizator în egalul cu Steaua, 2-2! Acele vremuri după intrarea în prima ligă au fost foarte bune, chiar am avut un grup unit.

– Cum ai ajuns în campionatul României și, ulterior, la FC Argeș?
Jucam la Mendoza în campionatul nostru și am ajuns în România prin intermediul lui Marcel Popescu (n.r. – în prezent în staff-ul celor de la CSU Craiova), mai întâi la Naţional, apoi la FC Argeş după un an și jumătate, la FC Argeș era Cârțu antrenor.

– Cât de dispuşi sunt jucătorii argentinieni de fotbal să vină să joace în Romania?
E foarte greu ca un jucător de primă liga să joace în România, deşi au fost pe vremuri la voi Peralta, Fabbiani… Acum e greu să mai vină în România, jucătorii buni preferă să se ducă în campionatele din Italia, Spania sau Anglia. Se câștigă mai mulți bani în Argentina acum decât în România.

– Dacă ar juca Argentina cu România la Campionatul Mondial, cu cine vei ţine?
E normal să ţin cu naţionala ţării mele, dar dacă ar fi o posibilitate să evolueze într-o grupă, mi-aş dori să se califice amândouă. Să ştiţi că urmăresc naţionala României în campaniile de calificare pentru Europene şi Mondiale, sunt suporter al României. Tot timpul urmăresc meciurile, am jucat șapte ani acolo și am rămas cu amintiri foarte frumoase.