UEFA a făcut publică ediția 2025 a raportului „The European Club Finance and Investment Landscape”, documentul care analizează în detaliu situația financiară a peste 700 de cluburi de primă divizie din cele 54 de asociații naționale afiliate. Studiul acoperă exercițiul financiar 2024, oferă estimări pentru 2025 și compară evoluțiile din ultimul deceniu, potrivit frf.ro, siteul oficial al federației române de specialitate.
Imaginea de ansamblu este una paradoxală: fotbalul european generează venituri record, dar presiunea costurilor și diferențele dintre cluburi devin tot mai pronunțate.
Venituri istorice, dar o polarizare accentuată
Conform raportului publicat de UEFA, veniturile cluburilor de primă divizie sunt prognozate să depășească pragul de 30 de miliarde de euro în 2025. În ultimii zece ani, creșterea medie anuală a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Transferurile și competițiile europene au reprezentat motoare decisive pentru această expansiune. Între 2014 și 2024, veniturile generate din transferuri au crescut cu 211%, iar cele provenite din competițiile UEFA cu 153%.
Zona de matchday traversează, la rândul ei, o perioadă de accelerare. Încasările din bilete sunt estimate să atingă 5 miliarde de euro în 2025, susținute de creșterea segmentului premium și VIP. În paralel, veniturile comerciale au atins 9,7 miliarde de euro în 2024, marcând un nou record și o creștere de 9%.
Un detaliu relevant pentru structura pieței: 24% dintre sponsorii principali de pe tricouri provin din industria pariurilor și jocurilor de noroc, urmați de companii din servicii profesionale (12%) și servicii financiare (11%).
Cheltuieli în creștere și presiune pe profitabilitate
Dacă veniturile cresc constant, și costurile urmează același traseu. Cheltuielile operaționale non-salariale sunt estimate să ajungă la 36% din venituri în 2025 – cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani – depășind ritmul de creștere al încasărilor.
Profesionalizarea cluburilor este vizibilă și în structura personalului: numărul angajaților full-time din zona administrativă și tehnică a crescut cu 33% față de 2019. În schimb, salariile jucătorilor au fost gestionate mai prudent, cu o creștere de doar 1,8% la nivel european în 2024.
Pentru prima dată după perioada pandemică, 53% dintre cluburile de primă divizie au raportat profit înainte de taxe. Totuși, UEFA avertizează că nivelul record al cheltuielilor pentru transferuri – 6,2 miliarde de euro în 2024 – va pune presiune pe rezultatele financiare începând cu 2026, prin efectul amortizării contractelor.
Proprietate privată, multi-club și investiții în infrastructură
Modelul de proprietate privată devine dominant în Europa: 52% dintre cluburi sunt controlate de entități private, fie interne, fie străine.
Structurile de tip multi-club au cunoscut o creștere spectaculoasă. De la mai puțin de 60 de cluburi implicate în astfel de rețele în urmă cu un deceniu, s-a ajuns la 345 la nivel global. Investitorii nord-americani sunt implicați într-o treime dintre preluările majoritare realizate în 2025 și controlează majoritatea acestor grupuri.
În același timp, investițiile în infrastructură ating niveluri istorice. Cluburile investesc masiv în stadioane și baze de antrenament, iar valoarea jucătorilor reflectată în bilanțuri ajunge la 14,6 miliarde de euro. Nu mai puțin de 84% din această valoare este concentrată în top 5 campionate europene, cu Anglia deținând singură 44%.
România, locul 20 în Europa la venituri totale
În acest context continental, România ocupă locul 20 în clasamentul veniturilor agregate ale cluburilor din prima divizie.
În anul financiar 2024, cluburile din Superligă au generat venituri totale de 115 milioane de euro, în creștere cu 18% față de 2023. Cea mai spectaculoasă evoluție se înregistrează la capitolul încasări din bilete: 18 milioane de euro, o creștere de 40% într-un singur an. La acest indicator, România urcă până pe locul 11 în Europa.
În schimb, veniturile din competițiile UEFA au fost de 11 milioane de euro, ceea ce poziționează România pe locul 29 la acest capitol – un semnal clar că performanța internațională rămâne esențială pentru creșterea financiară.
Presiunea salariilor și rolul decisiv al transferurilor
Costul total al salariilor în prima divizie românească a ajuns la 95 de milioane de euro, dintre care 78 de milioane reprezintă salariile jucătorilor. Rata salariilor raportată la venituri este de 79%, în creștere cu 12% față de exercițiul precedent.
Din acest punct de vedere, România ocupă locul 7 în Europa într-un clasament al presiunii salariale – un loc mai sus indicând un risc mai mare pentru sustenabilitate.
Cheltuielile operaționale au fost de 55 de milioane de euro, relativ stabile comparativ cu anul anterior.
Piața transferurilor rămâne însă un amortizor important. Cluburile românești au înregistrat un profit net de 19 milioane de euro din transferuri, cu 14 milioane mai mult decât în 2023. Per ansamblu, rezultatul înainte de taxe rămâne negativ, cu o pierdere de 12 milioane de euro, însă aceasta este cu 16 milioane mai mică decât în anul anterior.
Infrastructură în expansiune și sprijin instituțional
România se evidențiază la capitolul infrastructură. Cu 10 stadioane noi construite în ultimul deceniu și alte proiecte în derulare, țara ocupă locul 8 în Europa din perspectiva dezvoltării infrastructurii sportive. Totuși, finanțarea rămâne în mare parte dependentă de autoritățile locale, tendință comună în regiune.
În prezent, România are un singur club afiliat unei structuri de tip multi-club sau cu conexiuni de proprietate între cluburi.
Raportul integral poate fi consultat pe platforma oficială a UEFA.
Prin intermediul departamentului FRF Professional Club Services, Federația Română de Fotbal sprijină cluburile prin instrumente de analiză comparativă, programe de dezvoltare organizațională și bune practici aliniate la cerințele UEFA. Obiectivul este creșterea sustenabilității financiare, îmbunătățirea guvernanței și consolidarea capacității cluburilor de a performa pe termen lung, atât intern, cât și în competițiile europene.
Fotbalul european produce mai mult ca niciodată. Întrebarea nu mai este cine câștigă cel mai mult, ci cine știe să rămână echilibrat atunci când cifrele devin amețitoare.
