Federația Română de Fotbal a publicat în premieră o analiză amplă a sezonului 2025-2026 din SuperLiga. Documentul de 98 de pagini compară fotbalul românesc cu alte campionate europene și conține numeroase date despre FC Argeș: de la punctele așteptate și minutele acordate tinerilor până la stilul de joc și modul în care alb-violeții și-au marcat golurile.
Raportul a fost realizat de FRF Intelligence Centre și Professional Club Services, cu ajutorul datelor furnizate de Hudl și SkillCorner. Analiza urmărește poziționarea SuperLigii în context european, profilul fizic și tactic al competiției, eficiența echipelor, golurile marcate, utilizarea jucătorilor români și U21, bugetele salariale și perspectivele sezonului următor.
Documentul se adresează în special antrenorilor, directorilor sportivi, specialiștilor în recrutare și performanță, dar oferă informații relevante și pentru suporteri sau reprezentanții mass-media.
SuperLiga, sub media europeană la ritm și intensitate
Potrivit raportului FRF, mingea s-a aflat efectiv în joc aproximativ 48 de minute pe meci în sezonul trecut, valoare aflată sub media mai multor competiții europene.
În SuperLiga s-au marcat, în medie, 2,5 goluri pe partidă, campionatul României fiind plasat în jumătatea inferioară a ligilor analizate la acest capitol.
Comparația fizică realizată cu întrecerile din Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Grecia și Turcia arată că în România se aleargă aproape la fel de mult, dar la o intensitate mai redusă. SuperLiga a avut cele mai puține acțiuni de intensitate ridicată, cele mai mici viteze de vârf și cele mai puține accelerări explozive dintre cele șapte campionate analizate.
Raportul descrie SuperLiga drept un campionat al construcției răbdătoare: echipele preferă progresia controlată, ajung moderat la finalizare și folosesc rar pressingul avansat.
FC Argeș a depășit așteptările în sezonul regular
Unul dintre capitole pune față în față punctele obținute în clasament și valorile xPoints, indicator care estimează punctajul așteptat în funcție de calitatea ocaziilor create și primite.
În sezonul regular, FC Argeș a acumulat 50 de puncte, deși jocul echipei indica un total estimat de 43,1 puncte. Alb-violeții au obținut, așadar, cu 6,9 puncte mai mult decât valoarea calculată pe baza ocaziilor.
După disputarea play-off-ului, diferența s-a inversat ușor: FC Argeș a încheiat cu 32 de puncte în clasamentul rezultat după înjumătățire, față de 34,5 xPoints. Locul 6 ocupat la final a fost însă exact poziția indicată de modelul statistic.
Locul 3 în SuperLiga la minutele acordate jucătorilor U21
FC Argeș figurează printre echipele care au oferit o expunere importantă tinerilor fotbaliști români. Jucătorii U21 au acoperit 13,04% din totalul minutelor formației piteștene.
Cu acest procent, alb-violeții ocupă locul 3 în SuperLiga, după Farul Constanța, cu 16,21%, și Metaloglobus, cu 16,20%. Media întregului campionat a fost de 11,1%, iar numai cinci dintre cele 16 cluburi au depășit-o.
La capitolul jucători români, aceștia au acoperit 56,35% din minutele FC Argeș, peste media ligii, stabilită la 54,95%. Echipa piteșteană s-a clasat pe locul 7 în această ierarhie.
FC Argeș, lider la golurile din contraatac și atac rapid
Raportul FRF analizează toate cele 802 goluri înscrise în sezonul 2025-2026. Dintre acestea, 354 au venit din atac pozițional, 157 din contraatac sau atac rapid, 204 din faze fixe, fără penalty-uri, iar 85 au fost marcate din lovituri de la 11 metri.
FC Argeș și Oțelul Galați au fost cele mai eficiente echipe ale campionatului în tranziție ofensivă, cu câte 14 goluri marcate din contraatac sau atac rapid.
În această categorie, fazele care au dus la gol au durat în medie doar cinci secunde și au cuprins aproximativ două pase. Aproape jumătate dintre atacurile rapide finalizate cu gol au pornit după recuperări realizate în treimea adversarului.
Alb-violeții au înscris și 12 goluri din faze fixe: trei după cornere, patru după lovituri libere și cinci în urma unor aruncări de la margine.
Un stil direct, diferit de majoritatea echipelor din play-off
FC Argeș s-a remarcat și prin modul în care a construit acțiunile. La repunerile portarului, formația piteșteană a ales varianta lungă în 66,5% dintre situații, cel mai mare procent din campionat. Doar 33,5% dintre repuneri au fost executate scurt.
În construcția din joc, FC Argeș a progresat controlat în 53,5% dintre faze și a folosit mingea lungă în 34,8% dintre situații. A fost echipa care a alternat cel mai mult între construcția treptată și jocul direct, în timp ce FCSB și Rapid au depășit 75% la progresia controlată.
Raportul arată că FC Argeș a progresat printre liniile adversarului în 52% dintre situații, pe flancuri în 25% și peste blocul defensiv în 23% dintre acțiuni.
Avantaj redus între meciurile de acasă și cele din deplasare
La nivelul întregii competiții, echipele au obținut în medie 1,60 puncte pe teren propriu și 1,12 puncte în deplasare. Gazdele au câștigat 44% dintre partide, iar toate cele 16 formații au avut un punctaj mai bun acasă.
În cazul FC Argeș, diferența a fost foarte mică: 1,45 puncte pe meci acasă și 1,40 în deplasare. Alb-violeții au avut astfel unul dintre cele mai echilibrate bilanțuri din campionat în funcție de locul disputării meciurilor.
La calitatea ocaziilor create, FC Argeș a înregistrat 1,14 xG pe meci acasă și 0,88 în deplasare.
802 goluri și un campionat construit cu răbdare
Dintre cele 802 goluri ale sezonului, 354 au rezultat din atacuri poziționale. Aceste acțiuni au durat în medie 27 de secunde și au inclus opt pase.
Alte 204 goluri au fost marcate din faze fixe, fără a include penalty-urile. Dintre acestea, 104 au venit după sau direct din cornere, iar 59 după lovituri libere. Aproape un sfert dintre golurile campionatului au avut, astfel, la origine o fază fixă.
Raportul mai arată că 46% dintre pasele decisive din joc deschis au plecat din culoarele intermediare, iar centrările au reprezentat cea mai frecventă modalitate de creare a golurilor.
Raportul complet poate fi descărcat
Documentul conține și analiza campioanei, profilurile tuturor echipelor, sistemele tactice folosite, relația dintre salarii și rezultate, jucătorii sezonului, perspectivele stagiunii 2026-2027 și un glosar care explică termenii statistici utilizați.
Descarcă de aici raportul integral FRF despre sezonul 2025-2026 din SuperLiga.
