Selectați Pagina

Pandemia de coronavirus, un moment unic în istoria sportului modern. Ce urmează?

Pandemia de coronavirus, un moment unic în istoria sportului modern. Ce urmează?
Distribuiţi ştirea!

Sfârșitul anului 2019. Viață părea să își continue drumul firesc și lumea se pregătea de un an mai bun. Dar ce avea să ne aducă acest an 2020? Ceva mai bun oare?

O epidemie pornește din China. Europa, încă la adăpostul distanței foarte mari față de China răsuflă ușurată. Deocamdată. În mai puțîn de 2 luni întreagă Europa este martoră la ceea ce avea să fie cea mai mare pandemie, de la Gripă Spaniolă încoace. Toate domeniile lumii sunt afectate fără ezitare. Lumea se oprește în loc mai repede decât credeam vreodată. În multe țări este insturata  care aduce odată cu ea carantinarea populației.

Sportul la rândul sau este pus inițial pe hold, dar se dovedește a fi un adevărat stop. Una dintre cele mai mari industrii din lume se clatină. Sporturi, campionate, competiții sunt oprite, punctul culminant fiind amânarea Jocurilor Olimpice pentru anul viitor. Cu toții știam că ne aflăm într-o situație problematica, unică, care va pune la încercare capacitatea acestei industrii de a se regenera. Dar așa cum doar în sport poți vedea, în ciuda tuturor restricțiilor impuse de către autorități prin obligativitatea respectării unor norme foarte strice igienico-sanitare, acesta renaște sub umbră pandemiei de .

Dar cu ce vine această perioada la pachet ? Care sunt urmările acestei perioade? Cum afectează activitatea sportivă , pandemia de ?

Perioada de carantină obligatorie a afectat activitatea sportivă, în speță jucătorii din două puncte de vedere: din punct de vedere psihologic și din punct de vedere sportiv.

Vom începe să discutăm de partea psihologică iar apoi vom trece la partea sportivă. Potrivit unui studiu realizat de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” , nivelul de stres indus de starea de urgență/carantină și resimțit de populație a fost unul moderat (33%) și care a variat de la nesemnificativ (6%) la insuportabil (5%). Potrivit aceluiași studiu, se adaugă îngrijorarea privind viitorul sportului, îngrijorarea pentru starea de sănătate a membrilor familiei și de ce nu îngrijorarea privind starea materială de după revenirea la normal . Pe lângă incapacitatea de a se antrena într-un mediu normal, cea mai mare problema este stresul din timpul izolării și de după această. Stresul pe un timp îndelungat duce la scăderea performanțelor sportive și atrage după sine o creștere a riscului de accidentare. Pentru a combate această problema, cluburi mari precum Arsenal Londra, au avut o comunicare constanța cu jucătorii prin intermediul psihologului, acesta împreună cu preparatorul fizic fiind cei mai importanți oameni din staff-ul unei echipe în această perioada . ( https://www.digisport.ro/fotbal/premier-league/clubul-care-a-apelat-la-psiholog-în-timpul-pandemiei-de-coronavirus-827013 )

Cea de-a două variabilă a acestei ecuații problematice a fost afectarea din punct de vedere sportiv. O să vorbim la început de consecințele care apar după această perioada de inactivitate sau activitate redusă și mai apoi cum au gestionat marile cluburi precum Fc Barcelona, această perioada.

Vom pleca de la principiile antrenamentului sportiv, mai exact de la „The principle of training reversibility”. Acesta ne arată că odată cu încetarea antrenamentului, toate adaptările pe care le-a făcut organismul nostru în procesul de antrenament ( EX: creșterea masei musculare ) vor reveni la nivelul pe care l-am avut înainte de începerea programului de pregătire ( Baseline). Aici avem o relație de Overload-Training Adaptations și Inactivity-Return to Baseline.

Inactivitatea fizică în rândul sportivilor de performanță și nu numai , afectează diferite sisteme ale organismului cum ar fii neuromuscular, cardiovascular, musculo-scheletal și respirator și toate capacitățile organismului care vin în strânsă legătură cu acestea , forță, putere, rezistență, viteză și flexibilitate. O să va prezint cele mai importante afectări din punctul meu de vedere, care au aceleași consecințe că și afectarea psihologică, scăderea performanței sportive și creșterea riscului de accidentare. O reducere a antrenamentului în regim maximal și submaximal, la câteva săptămâni duce la scăderea capacității aerobe, a funcției cardiovasculare și a potențialului metabolic al musculaturii. După două săptămâni de inactivitate putem observă o scădere a VO2 max foarte importantă și rapidă. O a două afectare majoră este adusă de scăderea masei musculare (atrofie) care vine în lipsa totală sau parțială a antrenamentului de forță. Scăderea volumui muscular se transpune într-o scădere a forței între 7-12% după o perioada de inactivitate cuprinsă între 8 și 12 săptămâni .

Pentru antrenorii, preparatorii fizici și și nutriționiștii echipei Fc Barcelona, a fost o adevărată provocare această perioada de pandemie.

“Even though that aș a community we were not aware of the impact and the measures that were to be adopted, we tried to anticipate them and developed a schedule for each player that tries to simulate the workload of a regular week,” says Antonio Gómez, strength and conditioning coach of FC Barcelona’s first team.

Aceștia au încercat să simuleze un microciclu de antrenament, inclusiv vârfurile volumui de muncă și chiar ziua liberă. Au efectuat antrenamente de anduranță pe bicicletele staționare sau bandă de alergat care aveau și ele că scop simularea efortului competițional. Că o concluzie după această perioada de antrenament „special” , aceștia au semnalat valori mai mari ale efortului perceput de către jucători , care pot fi cauzate de către stresul termic provocat de capacitatea redusă a corpului de a elimina căldură într-un mediu închis față de aerul liber, fie de stresul mecanic nespecific al exercițiilor sau de starea psihologică a sportivului aflat în carantină.

Un alt factor important avut în vedere de aceștia este factorul nutritional. Deoarece consumul de energie a fost redus în această perioada, monitorizarea greutății pentru a preveni o creștere a procentului de grăsime a fost absolut esențială.

Ce urmează? Cum revenim la normal după această situație unică în condiții maxime de siguranță? E posibil acest lucru?

Fiind o situație unică la nivel mondial, nu cunoaștem cu exactitate reacția organismului la stresul fizic după această perioada. Bundesliga, campionatul german de fotbal, a fost printre primele campionate care s-au reluat după perioada de carantină. Cercetătorii nemți au semnalat o creștere a numărului de accidentări, de la 0,27 per meci înainte de izolare la 0,88 după reluarea competiției , în special leziuni ale țesuturilor moi. Având în vedere cunoașterea aproximativă a problemelor pe care le putem avea în urmă acestei situații , trebuie să luăm în considerare fiecare detaliu înainte de începerea procesului de antrenament.

  • Testarea inițială a sportivilor din punct de vedere medical și fizic, testări specifice sportului practicat care vor fii comparate cu rezultatele de dinainte de perioada de izolare , pentru a vedea exact pierderile suferite de aceștia în carantină;
  • Instruirea sportivilor cu privire la riscul de contaminare cu noul Coronavirus, pentru a evita infectarea acestora;
  • Educarea componenților echipei cu privire la pierderile suferite de aceștia din punct de vedere sportiv în perioada pandemiei, conștientizarea acestora ducând la o atenție sporită asupra procesului de pregătire;
  • Volumul și intensitatea antrenamentului vor crește gradual, la început punându-se accent pe pregătirea fizică generală și în special pe prevenția accidentărilor specifice sportului practicat;
  • Se va avea în vedere, stresul psihic și fizic la care a fost supus sportivul în perioada de izolare;
  • În funcție de rezultate testelor inițiale, se vor crea programe individualizate de pregătire pentru fiecare sportiv.
  • Se va pune accent pe o mai bună monitorizare a sportivilor înainte, în timpul și după programele de antrenament pentru prevenția accidentărilor;
  • O atenție sporită necesită și timpii de refacere care pot fi diferiți după această perioada, organismul având nevoie la început de o perioada mai lungă de refacere;
  • Ne vom asigura că luăm timpii necesari de pregătire înainte de reluarea competițiilor, pentru a nu grăbi procesul de pregătire, lucru care poate duce la creșterea ratei de accidentare;
  • În momentul în care trecem dintr-o perioada de pregătire în altă, se vor efectua teste specifice pentru a fii siguri că organismul sportivului este pregătit pentru acest lucru.
  • În principiu, se vor respectă aceleași principii de antrenament dar se va pune mai mare accent pe prevenție, refacere organismului după efort și recuperarea pierderilor suferite din punct de vedere fizic și psihic în urmă acestei pandemii.

SURSE:

  1. http://www.scumc.ro/studiul-evaluarea-impactului-psihologic-al-regimului-de-autoizolare-carantinare-în-contextul-pandemiei-covid-19/-Studiul – Evaluarea impactului psihologic al regimului de autoizolare/carantinare în contextul pandemiei Covid-19-Autor – Colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar Psihiatrie, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr.Carol Davila”, București
  2. Editorial-Strategies and Solutions for Team Sports Athletes în Isolation due to COVID-19, Igor Jukic 1,2, Julio Calleja-González 1,3,4,* , Francesc Coș 4,5, Francesco Cuzzolin 6, Jesús Olmo 7, Nicolas Terrados 8, Nenad Njaradi 9, Roberto Sassi 10, Bernardo Requena 7, Luka Milanovic 1,2, Ivan Krakan 1,2, Kostas Chatzichristos 11 and Pedro E. Alcaraz 4,12, Sports 2020, 8, 56; doi:10.3390/sports8040056 www.mdpi.com/journal/sports
  3. COVID-19: HOW FC BARCELONA TRAINS DURING THE ISOLATION PERIOD – https://barcainnovationhub.com/covid-19-how-fc-barcelona-trains-during-the-isolation-period/

 

Articol scris de Rareş Stoica

Despre autor

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Case Pariuri Online

Pariuri Sportive online

Reclamă

Case de pariuri online din Romania

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

www.alternativo.ro

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

Reclamă

RSS Ştiri gonews.ro

  • „MIAU” Citit cartea 19 martie 2024
    O bibliotecă din America acceptă poze cu pisici în loc de bani Biblioteca Worcester vrea să facă oamenii să citească mai mult Instituția a înlocuit taxa de returnare cu poze cu pisici Noua monedă de schimb din biblioteci – trimiți o poză cu pisica ta și rămâi cu banii în portofel.Nu poți să iți cumperi […]
    GoNews
  • Sutienul îți poate monitoriza cancerul la sân 19 martie 2024
    Un dispozitiv medical care se introduce în sutien poate monitoriza cancerul mamar Cancerul mamar a devenit cel mai frecvent tip de cancer în lume, 1 din 10 femei poate dezvolta afecțiunea În România apar peste 7.000 de noi cazuri de cancer de sân în fiecare an iar 80% din acestea sunt diagnosticate în fază avansată […]
    GoNews
  • Când e cel mai bine să cumperi o mașină electrică? 19 martie 2024
    Mașinile electrice sau cele hibrid au prins avânt pe piața auto globală Expertul CNET în tehnologie auto, Brian Cooley, pune la încercare competențele Google Gemini pentru a afla când este cel mai bine să faci tranziția de la mașina clasică, la cea full electric B. Cooley: Când vine vorba de mașinile electrice, trebuie să calculăm […]
    GoNews