Judith Vizuete a dat Barcelona și Tenerife pe Mioveni: „Îmi place foarte mult România”

Peisajul sportiv al județului Argeș s-a îmbogățit anul trecut cu o jucătoare de handbal atipică. Judith Vizuete Recuenco, originară din regiunea Catalunia, Spania, este un vulcan de sentimente gata să erupă în orice moment. S-a adaptat rapid la viața din România, iar România a fost copleșită de dragostea ei pentru natură, cunoaștere, peisaje și istorie.

Mai puțin obișnuit la un sportiv străin, handbalista CS Dacia Mioveni a învățat deja să vorbească în limba română, deși nu a împlinit încă doi ani de când se află în țara noastră. Judith Vizuete spune că „de vină” este asemănarea izbitoare între limba noastră și dialectul catalan. Exuberantă precum pe teren, la interviurile de după meciuri sau în discuțiile cu apropiații Judith vorbește în trei limbi deodată, engleză, româna și spaniola, făcând dialogul cu ea o experiență de neuitat.

A.S. – Cum ai descoperit handbalul și când ai hotărât să faci carieră în acest sport?
J.V. – Am descoperit handbalul devreme, pentru că tatăl meu era jucător de handbal și îmi amintesc că mă duceam să îl văd jucând. Fiind din Granollers, oraș aflat lângă Barcelona, și în Granollers handbalul este foarte popular, era normal să mă apropii de acest sport, deoarece acolo toată lumea joacă handbal.
Nu îmi amintesc exact când am decis să fac o carieră. Când eram mică, eram la o școală de sport în Barcelona și făceam sport de 2-3 ori pe zi. Probabil că atunci am luat hotărârea de a deveni profesionistă.

Golghetera campionatului spaniol

Până să vină în România, Judith Vizuete a cunoscut succesul în campionatul spaniol. A câștigat Supercupa Cataluniei în 2018, a câștigat titlul de golgheteră a campionatului spaniol în 2019, cu 179 de goluri înscrise pentru Granollers, a câștigat Baltic Handball Cup cu Spania B, o competiție rezervată echipelor naționale secunde și a jucat și pentru echipa națională a Spaniei de handbal pe plajă. Înainte de a veni la Cluj-Napoca și, apoi, la Mioveni, ea a mai evoluat un an la Tenerife, pe spectaculoasa insulă din Canare.

Originară din Granollers, Judith a fost mândră că orașul ei natal a găzduit la sfârșitul anului trecut semifinalele și finala Campionatului Mondial de handbal feminin, adjudecat de Norvegia în finala cu Franța. Spania a terminat pe locul 4, după ce a pierdut finala cu Danemarca.

A.S. – Cum ți se pare campionatul românesc comparativ cu cel spaniol? 
J.V. – Când jucam la Tenerife am întâlnit multe jucătoare de diferite naționalități, iar de la ele am aflat cum este handbalul în campionatul românesc. Am ajuns aici și sper să rămân mulți ani. Dacă este să facem o comparație, campionatul românesc este mult mai profesionist, aici ai două antrenamente pe zi, dimineața și după-amiază. În Spania sunt doar la prânz antrenamente, dar este bine și așa deoarece ai timp de învățat dimineața.
La Mioveni este la fel, suntem mai tot timpul împreună și asta este bine pentru că suntem focusate la antrenamente. Îmi place foarte mult deoarece îți poți îmbunătăți calitățile și te poți concentra doar la handbal. Și, de ce să nu spun, salariile aici sunt bune și poți trăi doar din handbal, în timp ce în campionatul spaniol nu se pune problema, salariile fiind mici.

A.S. – Dar echipa națională a României în comparație cu echipa națională a Spaniei?
J.V. – În Spania avem o echipă națională foarte bună pentru că sunt multe jucătoare de valoare, mulți antrenori foarte buni. Toți antrenorii pe care i-am avut în Spania erau foarte bine pregătiți, știau foarte mult handbal și cred că din acest motiv Spania are o națională foarte bună. Contează, de asemenea, și că toate cluburile au grijă mare de creșterea copiilor, noi numim acest lucru „La Base”, adică baza.
De exemplu, în Granollers antrenorii sunt foarte implicați în creșterea copiilor pentru că vor ca aceștia să joace la echipa mare atunci când vor crește. În schimb, la fosta mea echipă din Cluj-Napoca nu exista o echipă de junioare, așa că dacă se întâmplă să existe probleme sau accidentări, nu ai de unde să aduci jucătoare la echipă. În Spania este prima echipă, există și o a doua echipă, apoi sunt echipe de junioare de la 16 la 18 ani, deci ai o piramidă care asigură progresul. Cred că este principalul motiv pentru care Spania este mai valoroasă decât România.

„Îmi place să ies în natură”

Judith nu scapă niciun prilej de a face câte o escapadă în natură, atunci când timpul îi permite. Vara joacă handbal pe plajă și face sporturi pe mare, iar iarna schiază sau merge în drumeții pe munte. De când se află în județul Argeș, nu a scăpat prilejul de a vizita două dintre atracțiile de top ale noastre: Transfăgărășanul și urșii prietenoși de pe traseu.

A.S. – Cât de repede te-ai adaptat la viața din România?
J.V. – Mi-amintesc că am ajuns în luna iulie la Cluj-Napoca, în perioada Covidului, așa că am început cu două săptămâni de carantină. Am venit în România cu mașina, ca să îmi iau cu mine toate lucrurile. După cele două săptămâni mi-am cunoscut colegele și am avut mare noroc că multe dintre ele vorbeau limba spaniolă. Și aici, la Mioveni multe fete vorbesc spaniola și engleza, așa că pentru mine a fost foarte ușoară adaptarea. Cluj-Napoca este un oraș foarte frumos, mare, și chiar dacă era Covid am petrecut o perioadă frumoasă acolo.
La Mioveni am venit anul trecut împreună cu două foste echipiere de la Cluj, Mădălina Ion și Raluca Nicolae, le știam și a fost ușor să mă integrez în această nouă echipă, mai ales că de obicei mă adaptez ușor la noi experiențe. A fost o plăcere deosebită să joc handbal pentru Mioveni în aceste condiții.

A.S. – Mare sau munte? Am văzut că îți plac ambele…
J.V. – Nu știu ce să aleg dintre cele două, pentru că îmi plac amândouă. Probabil că depinde foarte mult de starea de moment, de anotimp… Îmi place să urc pe munte vara, dar îmi place și iarna când e plin de zăpadă. Îmi place și vara, fiindcă am și jucat handbal pe plajă cu colegele mele. Un lucru e cert, îmi place să ies în natură, să mă simt bine în timpul meu liber când doresc să mă deconectez de la toate.

A.S. – Ce îți place să faci în timpul liber?
J.V. – Așa cum am zis, îmi place să ies foarte mult. Cum România a fost o țară nouă pentru mine, am dorit să văd și să cunosc cât mai multe. Chiar e amuzant: cunosc foarte bine geografia și știam despre locurile ce trebuie văzute aici, iar colegele mele erau intrigate cum de știu unde să mă duc, cum de cunosc toate locurile importante! Sunt foarte activă și vreau să văd tot. Îmi place foarte mult România, iar munții de aici sunt nemaipomeniți!

5 ÎNTREBĂRI FULGER

– FC Barcelona sau Real Madrid? – „FC Barcelona, bineînțeles!”
– Personajul favorit din Casa de Papel – „Tokyo, deoarece este o Guerrera (trad. – războinică)”
– 10 goluri marcate și meci pierdut sau niciun gol marcat dar echipa câștigă? – „Fără gol, dar câștigătoare, normal! Joc în centru, așa că îmi place să ofer colegelor pase decisive”
– Vară sau iarnă? – „Îmi plac amândouă”
– Război sau pace? – „Război, dar doar în meciurile de handbal! Apoi, pace! Pace și în Ucraina vreau”

Foto: Instagram