Transferat definitiv în această iarnă la Unirea Slobozia, fundașul central Esteban Orozco a vorbit pentru Argeș Sport despre perioada petrecută la FC Argeș, promovarea în prima ligă, vestiarul echipei alb-violete și experiența sa la echipa națională a Guineei Ecuatoriale.
Născut la Zaragoza, Orozco a evoluat în cariera sa în Spania și România, unde a mai îmbrăcat tricoul celor de la Chindia Târgoviște înainte de a ajunge la FC Argeș. Pentru formația piteșteană a bifat 53 de meciuri oficiale, fiind în același timp convocat constant la naționala Guineei Ecuatoriale, alături de care a participat inclusiv la Cupa Africii pe Națiuni.
„La FC Argeș am crescut ca jucător și ca om”
– Esteban, după 53 de meciuri în tricoul lui FC Argeș, cum privești perioada petrecută la Pitești și ce a însemnat pentru tine această etapă a carierei?
Au fost momente bune, dar și unele mai dificile, însă voi fi mereu recunoscător clubului și tuturor oamenilor de acolo. Din prima zi în care am ajuns la Pitești m-au făcut să mă simt ca acasă. Perioada petrecută la FC Argeș m-a ajutat să cresc și să mă maturizez atât ca fotbalist, cât și ca om. A fost și o etapă importantă pentru adaptarea mea în România și în campionat.
„Evoluțiile de la club sunt esențiale pentru un jucător de națională”
– Ai avut evoluții constante și ai ajuns inclusiv la echipa națională a Guineei Ecuatoriale în perioada în care jucai la FC Argeș. Cât de important a fost clubul din Pitești pentru progresul tău?
Pentru orice jucător internațional, evoluțiile de la club sunt foarte importante, pentru că ele determină dacă ajungi la echipa națională în cea mai bună formă. Este adevărat că eram deja jucător de națională înainte să vin la FC Argeș, dar evoluțiile și constanța mea aici m-au ajutat să continui să cresc profesional în România și să am prestații mai bune și la echipa națională.
„Promovarea în prima ligă a fost un moment pe care nu îl voi uita”
– Care sunt momentele care îți vor rămâne cel mai mult în memorie din perioada petrecută la FC Argeș?
Cred că dintre toate momentele trăite la FC Argeș, cel mai emoționant a fost promovarea în prima ligă. Când am ajuns la club aveam un obiectiv clar: să ajut echipa să revină acolo unde îi este locul, în prima divizie a fotbalului românesc. După un an și jumătate, eu și colegii mei am reușit să îndeplinim acest obiectiv, iar acel moment va rămâne mereu în memoria mea.
„Unitatea din vestiar a fost cheia succesului”
– Cum a fost vestiarul lui FC Argeș în perioada în care ai jucat aici?
Cred că unul dintre cele mai importante lucruri a fost unitatea din vestiar. Când am ajuns eu, era un moment dificil pentru club, pentru că nu este obișnuit ca o echipă precum FC Argeș să fie în liga a doua. Prima jumătate de sezon nu a mers așa cum ne-am dorit, dar în anul următor am stabilit un obiectiv clar și am reușit să îl atingem.
Cred că unitatea dintre jucători a fost cheia acelui succes. Plec de aici cu colegi foarte buni și prieteni, nu doar dintre jucători, ci și din staff și conducere. În fotbal, cred că este foarte important să lași în urmă o imagine bună ca om. La club am întâlnit oameni foarte buni care m-au ajutat mereu și am încercat și eu, la rândul meu, să ajut și să aduc mereu un zâmbet.
„Am simțit că era momentul să plec pentru a juca mai mult”
– Ai ajuns deja la Unirea Slobozia. Cum a decurs adaptarea în primele meciuri?
Am plecat de la club pentru că simțeam că am nevoie să joc mai mult și că era momentul potrivit pentru o schimbare. Unirea Slobozia a crezut în mine și mi-a oferit această oportunitate, iar pentru asta le sunt foarte recunoscător.
Este un club modest, cu o atmosferă de familie, care luptă pentru a rămâne în prima ligă. Simt că echipa este unită, puternică și hotărâtă să lupte până la final. Cred că lupta pentru evitarea retrogradării va fi strânsă până în ultima etapă, dar cu acest grup de jucători și staff cred că putem arăta că merităm să rămânem în prima ligă.
„Experiența din România m-a ajutat să cresc”
– Ești născut la Zaragoza și ai început fotbalul în Spania, iar apoi cariera te-a adus în România. Cum ai ajuns în fotbalul românesc?
După o evoluție bună la prima mea Cupă a Africii pe Națiuni, pe vremea când jucam în Spania, am avut oportunitatea să evoluez în străinătate, mai exact în România. Am simțit că este momentul potrivit pentru a face un pas înainte în carieră și cred că am luat decizia corectă.
Au existat și momente bune, dar și mai dificile, însă mutarea în altă țară a fost cea mai bună alegere pe care o puteam face. M-a ajutat să cresc ca jucător și ca om, să trăiesc departe de casă și să descopăr o cultură și un campionat diferit.
„Să îți reprezinți țara este unul dintre cele mai mari privilegii”
– Deși te-ai născut în Spania, ai ales să reprezinți naționala Guineei Ecuatoriale. Cum ai luat această decizie?
Deși m-am născut și am crescut în Spania, rădăcinile mele sunt în Guineea Ecuatorială. Când am avut oportunitatea, la 19 ani, să reprezint țara mea, nu am ezitat nicio clipă.
Cred că pentru orice jucător este una dintre cele mai mari experiențe, atât profesional, cât și emoțional. A fost una dintre cele mai ușoare decizii pe care le-am luat în viața mea, iar această experiență mi-a oferit mult mai multe momente frumoase decât dificile. Este un sentiment unic, pe care doar un jucător de echipă națională îl poate înțelege pe deplin.
